Autonomia Ţinutului Secuiesc

Atenţie, deschide într-o fereastră nouă. PDFImprimareEmail

EXPUNERE DE MOTIVE

Secuimea, populaţia autohtonă cu identitate naţională maghiară, majoritară în Ţinutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaţionale şi cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene.

Ţinutul Secuiesc, Europa, România


Autonomia practicată în regiunea istorică Székelyföld – Ţinutul Secuiesc – Terra Siculorum, prin modul de organizare al scaunelor secuieşti datează din anii 1200. Autonomia scaunelor a funcţionat sub forma de autonomie teritorială, având o administrare proprie, structură socială şi administrativă specifică, drepturi speciale şi statut special. Secuimea, populaţia autohtonă cu identitate naţională maghiară, majoritară în Ţinutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaţionale şi cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene.

Autonomia practicată în regiunea istorică Székelyföld – Ţinutul Secuiesc – Terra Siculorum, prin modul de organizare al scaunelor secuieşti datează din anii 1200. Autonomia scaunelor a funcţionat sub forma de autonomie teritorială, având o administrare proprie, structură socială şi administrativă specifică, drepturi speciale şi statut special.

Locuitorii scaunelor secuieşti, prin reprezentanţii lor aleşi îşi afirmă dorinţa şi revendică dreptul la autonomie teritorială, la crearea cadrului legislativ prin adoptarea Statutului de Autonomie al Ţinutului Secuiesc – Székelyföld – Terra Siculorum. Exercitarea dreptului la autonomie, respectiv recunoaşterea şi transferul competenţelor sporite şi specifice regiunii şi autorităţilor sale alese, asigură egalitatea deplină şi efectivă a tuturor locuitorilor aparţinători colectivităţii regiunii autonome. Istoria, precum şi experienţa statelor de drept din Europa, a demonstrat şi demonstrează faptul că protecţia colectivităţilor, a comunităţilor cu identitate naţională diferită faţă de cea majoritară dintr-un stat necesită măsuri specifice de protecţie.

Documentul Consiliului pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE) de la Copenhaga (1990) notează la punctul 35. efortul statelor semnatare, printre care şi România, de a crea condiţiile necesare promovării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale prin instituirea administraţiilor autonome sau locale, corespunzătoare condiţiilor istorice şi teritoriale ale acestora.

În documentul CSCE de la Geneva (1991), semnat şi de România, statele semnatare recunosc că luarea măsurilor care ţin seama de condiţiile istorice şi teritoriale ale minorităţilor naţionale, sunt importante acolo unde problemele acestora reclamă o preocupare deosebită. Statele semnatare iau notă cu interes de faptul că s-au obţinut rezultate pozitive pe căi democratice, între altele prin: administraţie autonomă sau locală, precum şi prin autonomie teritorială, incluzând existenţa unor organisme consultative, legislative şi executive, desemnate prin alegeri libere şi periodice.
Recomandarea nr. 1201/1993 a Consiliului Europei, prevede la art. 11. dreptul persoanelor aparţinând unei minorităţi naţionale de a avea autorităţi autonome sau locale, sau statut special în acele regiuni unde sunt în majoritate şi dispun de condiţii istorice şi teritoriale specifice.
Rezoluţia Parlamentului Europei cu privire la cetăţenia Uniunii Europene, din 21 noiembrie 1991, prevede la art. 3. că Uniunea şi statele membre încurajează comunităţile etnice şi lingvistice istorice existente pe teritoriul lor în exprimarea identităţii şi promovării coexistenţei, oferind garanţii pentru asigurarea egalităţii reale a tuturor cetăţenilor, formelor specifice ale autonomiei locale, regionale sau de grup, ale cooperării inter-regionale, aspiraţiilor comunităţilor şi soluţiilor practicate în Europa.

Carta Europeană a Autonomiei Regionale adoptată prin Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1118/1997, enunţă printre altele, următoarele principii:
- recunoaşterea autonomiei regionale implică loialitatea faţă de stat, ale cărui regiuni evoluează prin respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale,
- organizarea de instituţii europene adecvate trebuie să ţină seama de existenţa regiunilor în cadrul statelor europene pentru elaborarea şi realizarea politicilor puse în aplicare la nivel european,
- regiunea, ca o componentă esenţială a statului, stă mărturie, prin identitatea sa, la diversitatea Europei, contribuie la îmbogăţirea culturii acesteia într-un climat de respectare a tradiţiilor sale istorice.

În conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Regionale, prin autonomia regională se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă pentru colectivităţile teritoriale cele mai întinse în cadrul fiecărui stat membru, dispunând de organe alese care se situează între stat şi colectivităţile locale şi care au fie prerogative de autoadministrare, fie prerogative de ordin statal, pentru a prelua asupra lor responsabilitatea şi în interesul populaţiei respective, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.

Rezoluţia nr. 1334/2003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la experienţele pozitive ale regiunilor autonome în rezolvarea conflictelor din Europa (24 iunie 2003), remarcă, printre altele, următoarele:
- reînnoirea tensiunilor în Europa se datorează, în parte, acelor schimbări teritoriale şi formării noilor state care au apărut în urma celor două războaie mondiale şi a prăbuşirii sistemului comunist în anii 1990,
- aceste tensiuni reflectă, de asemenea, şi progresul inevitabil în privinţa concepţiei statului naţional, care a prezentat suveranitatea naţională şi omogenitatea culturală ca o problemă esenţială. În zilele noastre statele se confruntă cu alte cerinţe izvorâte din dezvoltarea practicii democratice şi dreptului internaţional.
- statele trebuie să împiedice apariţia tensiunilor prin aranjamente flexibile din punct de vedere constituţional sau legislativ venind în întâmpinarea aşteptărilor. Acordând puteri, respectiv competenţe minorităţilor în scopul rezolvării problemelor lor proprii, fie prin transferul de competenţe de la guvernul central, fie prin împărţirea puterii, statele pot corobora principiul unităţii şi integrităţii teritoriale cu principiul diversităţii culturale.
- numeroase state europene şi-au rezolvat tensiunile interne, sau sunt în curs de rezolvare prin introducerea diferitelor forme ale autonomiei teritoriale sau culturale, cuprinzând acele principii şi măsuri concrete care pot ajuta la rezolvarea conflictelor interne,
- autonomia, cum este aplicată în statele care respectă dispoziţiile legale cu privire la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale naţionalităţilor lor, poate fi privită ca un „aranjament substatal” (sub-state arrangement), care asigură ca minoritatea să-şi exercite drepturile şi să-şi păstreze identitatea culturală, acordând în acelaşi timp anumite garanţii pentru păstrarea unităţii, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului,
- statutul de autonomie poate fi aplicat în cazul diferitelor sisteme de organizare politică, începând cu descentralizarea simplă în statele unitare şi ajungând la împărţirea reală a puterii, prin metode fie simetrice, fie asimetrice, în statele regionale sau federale.

Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc – Székelyföld – Terra Siculorum reprezintă reglementarea revendicărilor referitoare la autonomia teritorială, care prin adoptarea de către Parlamentul României oferă garanţiile necesare şi cadrul adecvat prosperării regiunii autonome, protecţiei identităţii naţionale maghiare a secuimii şi intereselor specifice ale colectivităţii.
Raportul Parlamentului European cu privire la cererea de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, din 01.04.2005, prevede respectarea, recunoasterea si sprijinirea minoritatilor nationale, prin urmare, eradicarea tuturor formelor de violenta si de discriminare indreptate asupra lor. Totodata, Raportul Parlamentului European noteaza ca, protectia minoritatii maghiare necesita masuri suplimentare, in conformitate cu prinvipiile subsidiaritatii si ale autoguvernarii.
-
SZÉKELY NEMZETI TANÁCS - CONSILIUL NAŢIONAL SECUIESC
SZEKLER NATIONAL COUNCIL

520009 Sepsiszentgyörgy / Sfântu Gheorghe, Konsza Samu utca 21
Tel.: +40 267 318.180, e-mail: office@sznt.ro
2006 - 2010 © Minden jog fenntartva! All rights reserved! Toate drepturile rezervate!

Webhosting:
server.ro